Browsing category

Ic Tavagnacco

Cattura
Ic Tavagnacco, Scuola Primaria di Colugna,

La storie di Flon-flon e Musute

no comment

Tal mês di Març la mestre nus à let la storie di “Flon-Flon e Musute”,

parcè che propit in chel periodi e jere scomençade la vuere in Ucraine e par nô nol jere facil capî ce che al jere capitât.

Chei cuninuts nus someavin frutins come noaltris, a zuiavin insiemi e a jerin amîs.

O vin capît che la vuere  e divît, no je une robe biele, in pâs si pues stâ miôr, grancj e piçui, vecjos e zovins.

O vin decidût di piturâ la storie e di contâle par furlan, ma par lassâ memorie dal nestri lavôr a vôs, o vin cirût e cjatât une aplicazion tecnologjiche che e tignî adun dissen, vôs e frasis scritis. Cussì o vin creât un libri digjitâl.

Par podê sfueâlu e scoltâ lis nestris vôs che a contin la storie par furlan,
tu âs di discjamâ il program Bookcreator e po vierzi chest link:

https://read.bookcreator.com/yZKTXMo9NSZTvgZ4XZnIHMQ3JF93/j6LEC2V1RbOZE38_KhzyaQ

Clicant ca sot tu puedis viodi il video mp4 dal nestri lavôr, ma cence lis nestris vôs.

 

 

 

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Storie di Puntin e dai siei amîs

no comment

La storie di Puntin e rapresente il risultât di un percôrs di laboratori che al à impegnât i fruts mezans des dôs sezions de Scuele de Infanzie di Felet vie par l’an scolastic. Doprant la lenghe furlane a son stadis puartadis indenant esperiencis e ativitâts di diviers ambits dissiplinârs.

Ogni gnove  ativitât  e à puartât a sperimentâ cul cuârp il moviment mediant zûc e dramatizazions e po dopo a scuvierzi diviersis tecnichis pitorichis. Cussì i frutins a àn metût jù sul sfuei lis lôr cognossincis cun logjiche e fantasie.

PUNTIN E I SIEI AMÎS

 

LA STRADE DRETE

LA STRADE A SPIÇ

 

 

 

 

 

 

 

LA STRADE A CURVIS

PUNTIN SI PLATE INTE CJASUTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ZIRE ZIRE TARONT
I PUNTINS INTOR DAL MONT
CHE PITURIN BEN LA TIERE
DUCJ JÙ PAR TIERE!

 

IMG_2479
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Ucielut e l’orientament

no comment

Te Scuele de infanzie di Felet, cu la storiute di un ucielut, i frutins de sezion Piçui Zâi si movin e a imparin il zûc dai contraris.
Sù -jùadalt- abàs, sot – parsore, devant – daûr, dongje – lontan,
… a son piçulis peraulis par  savê movisi e orientâsi.

 

Ve ca la poesie :

DULÀ  ISAL  L’UCIELUT ?

La scjaipule e je vierte
l’ucielut al scjampe fûr
Prime al jere DENTRI
cumò al è DIFÛR

Al svole SÙ, SÙ, SÙ
po dopo al torne JÙ
Dulà sêstu platât?
par câs sêstu colât?
DEVANT de stangjaçade
o DAÛR de stangjaçade?

Ti plâs zuiâ sul niçul,
ma atent no sta lâ SOT !
côr , sentiti PARSORE ;
il cjâf al pues lâ  rot!

Saltuce che ti saltuce
al va LONTAN, LONTAN,
ma cuant che al torne DONGJE,
content fasint  maman,
al dîs che al  à cjatât
la fuee de felicitât   (…fuee di cuatri)

IMG_1158
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Imparìn il furlan cun Pinochio

no comment
No tant lontan dal nestri arbul turchês o vin cjatât: UN ÇOC DI LEN
Si sin domandâts: ce vino di fâ di lui?
–  Si pues brusâlu – al dîs un frutin
–  A cjalâlu ben, mi ven di pensâ a un lavorut di chei che o fasìn nô, MAGARI UN  BURATIN! – al zonte un altri.
E cussì, dongje dal fogolâr, e je scomençade la nestre storie “Lis aventuris di Pinochio” contade in furlan.
I FRUTINS MEZANS, cun Pinochio a àn imparât i colôrs, i numars e lis parts dal cuarp. Planc planc o vin metût adun un librut che ducj I FRUTINS GRANCJ  a àn  imparât a memorie zontant ogni frase a moviments e mimichis (daûr dal metodi Artigal).

VOLTE LA PAGJINE, VE CA UN TOC DI STORIE
CUI MOVIMENTS  SI IMPARE  A MEMORIE
CUMÒ IN FURLAN O RECITÌN
LIS AVENTURIS DI UN BURATIN.

 

Lis aventuris di Pinocchio no nus someavin completis cence dongje une rimarole o une cjante; ve ca la cjante inventade:
LIS BAUSIIS DI PINOCHIO

FRUTATS TIRAITSI IN BANDE, JO O SOI UN BURATIN
PINOCHIO JO MI CLAMI, SOI BRÂF COME UN FRUTIN
IL CJÂF AL È DI LEN E AL FÂS TUC, TUC
MA JO O SAI  FÂ TEATRI CUN MANGJEFÛC

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS 
 PINOCHIO, PINOCHIO ATENT , TI CRES IN NÂS

E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS
PINOCHIO, PINOCHIO ATENT, TI CRES IN NÂS

E DENTRI DI UN PESSON O AI CJATÂT IL GNO PAPÀ
E JO LU AI SALVÂT; O AI SALVÂT  IL GNO PAPÀ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ

 

PINOCHIO, PINOCHIO SÌ , SÌ TU SÊS STÂT BRÂF
CUMÒ NO TU SÊS PLUI UN BURATIN
PINOCHIO, PINOCHIO TU SÊS  UN BRÂF FRUTIN

Cattura5a
Ic Tavagnacco, Scuola dell'Infanzia di Tavagnacco,

La storie dal puint dai fruts

no comment

CHEST AN O VIN SCOLTÂT LA STORIE DAL PUINT DAI FRUTS…

O VIN VIODÛT UNE RAPRESENTAZION TEATRÂL, O VIN PITURÂT E DISSEGNÂT LA STORIE E PAR LA FIESTE DI FIN DAL AN O FASARÌN VIODI AI NESTRIS GJENITÔRS CE CHE O VIN IMPARÂT….

 

 

“Al jere une volte un riul.

Un di une bande e un di che altre da la aghe a vivevin doi contadins.
… a jerin simpri malcontents …
… une dì a tachin a tirâsi i claps, un di ca e un di là, e i claps a colin ducj tal riul.

I fruts a levin a sentâsi dongje dal riul e si cjalavin cence podêsi cjacarâ.

“Se o podès lâ a zujâ di là…”
“Se o podès lâ a zujâ di là…” a pensavin i fruts.

Un biel dì tal riul, la aghe e tache a calâ e, un di ca e un di là, i fruts a saltin di un clap a chel altri e si cjatin tal mieç dal riul. Cussì a deventin amîs!

I paris e lis maris. …  finalmentri a decidin di fâ sù un puint, judâts dai fruts.

Un puint biel alt, come l’arc di Sant Marc, che dopo la ploie al torne a puartâ il soreli e la pâs.”

Foto 4 gjat ut e il floc di nef 3
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Zuiant cun Gjat Ut

no comment

Noaltris fruts piçui de scuele de infanzie di Felet o vin cognossût GJAT UT e i siei amîs. Cun chest simpatic personaç o vin scoltât storiutis e rimarolis, ma soredut o vin zuiât, par imparâ cualchi robute su lis stagjons e cualchi peraule de lenghe furlane.

LA SIERADE

 Gjat Ut e lis pomis de sierade

 

 

 

  

L’INVIER

Gjat Ut e il floc di nef

 

 

 

 

 

Gjat Ut e il carnevâl

 

 

 

I vistîts di Invier

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LA  VIERTE

 Gjat Ut e la piçule margaritute

DSCN0560
Ic Tavagnacco, Scuola dell'Infanzia di Colugna,

“Artigal” a scuele!

no comment

Ancje chest an te scuele de infanzie di Culugne o vin fevelât par furlan…anzit… o vin propite zuiât, cjantât e contât storiis in cheste lenghe!

Une storie che o vin vût miôr ? ….ben, cuasi dutis.
Parcè? Parcè che cuant che si zuie insiemi si impare e si fevele plui vulintîr!!!

 

Storiis che a tabain di un frut come nô…Pieri! E ce tantis che al cumbine!!!

“Ce stufe! Ce fasio?” al dîs simpri…e po dopo eco une des sôs baronadis!!! E vie a ridi!
Storiis di fruts come nô che di gnot a àn pôre di un mostri…
…fruts che a fasin une torte…e le mangjin dute!…
…fruts che a zuin cui fradis…e ce stufe chei fradis!!!
…fruts che…a imparin!!!!

E po dopo ancje storiis di arbui contents o invezit che a disin simpri di NO!

Il nestri arbul? … al è cussì!

E lis flabis?
Scufute Rosse, di sigûr, ma anche i trê ors, la piçule razute… e vie a cjantâ!!!

E JERE UNE RAZUTE…
QUA QUA U, QUA QUA U…

Ben, i fruts grancj di Culugne a ‘nd àn di contâ, ancje su lis cjasis e sul taramot… Sì, la sigurece prime di dut, par no dismenteâ mai ce che al è stât e ce che si à di fâ, par no fâsi mâl!