Blog Archives

IMG_0880
Ic Trasaghis, Scuola primaria di Osoppo,

Joi… ce pôre!!!

no comment

Une storie un pôc farloche par imparâ, ancje vuicant, che la nestre fantasie, e invente robis cence costrut e, a pensâi ben… a fasin propit ridi!

 

Mi svei e mi met in senton sul jet. Mi cjali  ator e o pensi…  “Chê chi  no je cjase mê!… Ce frêt, che al è” ! Mi involuci  intor di une cuvierte e o clami : “Mame, mame, MAMEEEE,…!

Nissun mi rispuint! O jevi sù dal jet e o cjamini inte cjamare… O vierç la puarte par jessî.

ggnnnneeekkkkkkkkkk (la puarte e vuiche, al volarès un tic di smîr)

O clami, o vosi… “Isal nissun? “

Insom dal coridôr o viôt come une figure strambe e i domandi: “Cui sêstu?” Ah, tu sês un vampirut!….
vie,vie,vie,vie….

O torni a platâmi sot dal jet.
E o pensi… ma i vampîrs no esistin e po dopo se al è ancje piçul…
Cussì, cun coragjo  a planc a planc o torni li da la puarte…
O torni a cjalâ di fûr…

Mandi, cemût ti clamistu? Cui isal dongje di te? Ah, un scheletri!
Vie,vie,vie,vie…

O torni a platâmi sot dal jet…
E o pensi, ma il vuessam,  nol sta impins  di bessôl…
E alore coragjo… tornìn li da la puarte.

I fruts: – Cheste dramatizazion nus insegne che al è dibant di vê pôre di robis che no esistin. Il mestri nus à contât la storiute intant che le fasevin e i dialics ju fasevin ducj insiemi! La robe che nus faseve di plui ridi al jere cuant che o vevin di scjampâ e di lâ a platâsi.

Il mestri: – Ogni volte che o cjalavin di fûr i fruts mi disevin ce che di spaventôs a viodevin di fûr. A son vignûdis fûr des robononis, ma nancje  une a jere mai esistude. E cussì a sun di spacs e di berghelons o sìn ducj deventâts plui coragjôs.

 

 

 

 

IMG_1158
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Imparìn il furlan cun Pinochio

no comment
No tant lontan dal nestri arbul turchês o vin cjatât: UN ÇOC DI LEN
Si sin domandâts: ce vino di fâ di lui?
–  Si pues brusâlu – al dîs un frutin
–  A cjalâlu ben, mi ven di pensâ a un lavorut di chei che o fasìn nô, MAGARI UN  BURATIN! – al zonte un altri.
E cussì, dongje dal fogolâr, e je scomençade la nestre storie “Lis aventuris di Pinochio” contade in furlan.
I FRUTINS MEZANS, cun Pinochio a àn imparât i colôrs, i numars e lis parts dal cuarp. Planc planc o vin metût adun un librut che ducj I FRUTINS GRANCJ  a àn  imparât a memorie zontant ogni frase a moviments e mimichis (daûr dal metodi Artigal).

VOLTE LA PAGJINE, VE CA UN TOC DI STORIE
CUI MOVIMENTS  SI IMPARE  A MEMORIE
CUMÒ IN FURLAN O RECITÌN
LIS AVENTURIS DI UN BURATIN.

 

Lis aventuris di Pinocchio no nus someavin completis cence dongje une rimarole o une cjante; ve ca la cjante inventade:
LIS BAUSIIS DI PINOCHIO

FRUTATS TIRAITSI IN BANDE, JO O SOI UN BURATIN
PINOCHIO JO MI CLAMI, SOI BRÂF COME UN FRUTIN
IL CJÂF AL È DI LEN E AL FÂS TUC, TUC
MA JO O SAI  FÂ TEATRI CUN MANGJEFÛC

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS 
 PINOCHIO, PINOCHIO ATENT , TI CRES IN NÂS

E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS
PINOCHIO, PINOCHIO ATENT, TI CRES IN NÂS

E DENTRI DI UN PESSON O AI CJATÂT IL GNO PAPÀ
E JO LU AI SALVÂT; O AI SALVÂT  IL GNO PAPÀ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ

 

PINOCHIO, PINOCHIO SÌ , SÌ TU SÊS STÂT BRÂF
CUMÒ NO TU SÊS PLUI UN BURATIN
PINOCHIO, PINOCHIO TU SÊS  UN BRÂF FRUTIN

IMG_0871
Ic Trasaghis, Scuola dell'Infanzia Osoppo,

Scufute Rosse (pantomime declamade)

no comment

Une flabe cognussude e devente teatrin declamât par vê une vere gjonde!

Intune cjase…. intal mieç di un bosc…. e viveve une biele frutute… e veve non Scufute Rosse.

– Scufute Rosse !! Scufute Rosse  Scu…fu…teeeee Roooosseeee!
– Ve ca che o soi!
– Cjape su chest zeut e va là da la none! Mi racomandi, no stâ lâ intal bosc… li dentri al è il lôf!
– Di sigûr mari, jo o fâs ce che tu mi disis!

E intal bosc…. une rose…. ve ca une altre…. ohhh ce maraveee e trê! Uuuuu cheste sì e cuatri…. ooohhhh … il lôf!

– Bundì, jo o soi scufute Rosse e o voi la de mê none…. mandi!

E rive li da la cjase de none.

– TOC  toc toc…. none… noneeeeee!
– Oh none… Ce orelis grandononis che tu âs… e ce nâs grant che tu âs…. e ce dincj grancj e luncs… e ce lenghe penze … e ce bocje grande grande grande GRANDONONE!
– Gnam gnam gnam…
– Ohhh ce mal di panze… o ai mangjade la none e Scufute…. ce MÂL…

Velu là che al è! Il cjaçadôr cul curtissat al taie la panze… po dopo a jessin la none e Scufute Rosse…
E dopo un clap… doi claps…trê claps… cuatri claps…. e po dopo si cûs.

– Ohh ce sêt, o voi a bevi…..
– Ohhhhhhh pluf…. gluc gluc gluc….

Il lôf al è muart… vive la none, vive Scufute… vive la mame!
… e cumò o ai capît: bisugne ubidî simpri la mame!!!