Browsing category

Scuola Primaria di Faedis

territorio-faedis-01
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

A la scuvierte dal nestri teritori

no comment

Noaltris fruts di classe cuarte de Scuele Primarie di Faedis chest an o sin lâts a la scuvierte dal nestri teritori. O sin stâts a curiosâ inte storie di Faedis, a studiâ la struture dal Comun, a scuvierzi l’ambient e ce che si coltive parsore. O vin ancje imparât dôs liendis dal nestri teritori…

Cjalait ce biel che al è Faedis…

 

UNE  LIENDE LOCÂL: L’Orcul dal Grivò

Nus conte une antighe liende che su lis culinis di Faedis al è a stâ un Orcul grandonon, plen di fuarce e neri.

Vie pe gnot al salte fûr de sô tane e al ven a bevi la aghe frescje e trasparinte dal torent Grivò.

Al met un pît su la culine di Cuestelungje e chel altri sul cjampanili de glesie di Faedis; po dopo si sbasse jù e cu lis mans metudis a scudiele al cjape sù la aghe e le puarte fin in bocje.

La aghe e scjampe framieç dai grues dêts des sôs mans grandonis e cussì e va a bagnâ i cjamps e i vignâi che a restin simpri verts e a dan bogns racuelts. Fasint cussì, però, l’Orcul al consume dute la aghe e, subite dopo dal puint, la aghe dal Grivò e sparìs e no cor plui.

VOLÊSO SAVÊ ALC DE STORIE DI FAEDIS?

CJALAIT IL VIDEO CHE O VIN REALIZÂT CLICANT  CA SOT:

 

 

IMG-20170303-WA0006
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

I cjastelîrs

no comment

Dilunc dal nestri viaç intal timp, lant a scuvierzi la storie dal nestri teritori, … o sin rivâts al NEOLITIC.

Une archeolighe nus à spiegât ce che a son i cjastelîrs, cemût che a jerin fats, dulà che ju fondavin e parcè che in chê Ete a deventarin il model di insediament plui impuartant intal Cjars e inte alte planure furlane, fintremai al IV secul p.d.C.

Nus à interessât une vore di capî in ce maniere che i archeolics a rivin a individuâ chescj particolârs abitâts:
traviers la toponomastiche,
lis fotografiis aeriis,
la cartografie…!

Ae fin  noaltris di cuinte o vin fat sù i plastics che a rapresentin i trê principâi modei di cjastelîrs:  

 

 

 

 

 

di planure: sierâts dulintor cuntun fossâl o cuntun arzin di tiere

 

 

 

 

di alture: sierâts de bande plui vierte ai pericui cuntun fossâl o cuntun arzin di tiere

 

 

 

 

a spiron sbarât: chei che si cjatin inte confluence di doi cors di aghe

art1
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Lizeris tant che paveis

no comment
Nô de seconde di Faedis, tal mês di Mai o vin tignût in classe i CAVALÎRS, ju vin alimentâts cu lis fueis di morâr e ogni sere doi di nô, a turni, ju puartavin a cjase par viodi di lôr.
A la fin dal mês a ân tacât a fâ la bavele, si son sierâts inte galete e dopo a son deventâts paveis blancjis e grisis.
A BORDAN
O sin stâts ancje a Bordan in visite a la Cjase dei Paveis.
Cuntun espert o vin osservât paveis des zonis tropicals dal mont, scuvierzint lis lôr formis, trasformazions e manieris di adatâsi al ambient.
Insiemi cu lis mestris Angela e Elisabetta e cul autist Aligi o vin zirât par Bordan par amirâ i MURALES, dissens piturâts di artiscj di dute la Europe sui mûrs des cjasis.
A SCUELE
Si sin improvisâts artiscj ancje nô. Inspirantsi a une opare che nus jere plasude cetant o vin creât il nestri dissen sul teme des Paveis.
Cjalait chei colôrs meraveôs! Viodêso il fonts?
A son rapresentâts tancj triangui.
Cun chestis figuris gjeometrichis o vin volût mostrâ lis infinidis direzions che lis paveis a dissegnin tal aiar cui lor svoi.
ACROSTICS
O vin ancje cirût gnovis manieris par scrivi lis peraulis che o vin imparât e cun doi acrostics o sin rivâts a esprimi il sens de fantasie e de pâs che lis paveis nus àn inspirât.

 

PAVEUTE
Cu lis nestris paveutis di cjarte o vin zuiât tal prât de culine daûr de scuele. Dongje dal ‘murales’ de nestre scuele primarie us vin volût contâ la storie di une pavee che e cirive amiis.

 

DSCN1420
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Tal bosc al è puest par ducj

no comment

Une storie che e fevele di amicizie e di pâs. A nô de classe prime di Faedis nus à plasût tant…

Une dì tal bosc si presente un sghirat…
– Mandi a ducj! Mi clami Pignûl! Ce biel che al è chest bosc!
Al salte fûr de sô tane il sghirat Pevar e al cjale il gnûf rivât.
– Ca no tu puedis stâ… O soi jo il sghirat e lis nolis a son mês!

 

Tal indoman Pevar al viôt che Pignûl al à za fate amicizie cun chei altris animâi
e al à cjatade une buse propite intun arbul li dongje. Pevar al è furiôs.
– Ca nol è puest par doi sghirats… jo o soi rivât prime di lui!
– No stâ rabiâti, Pevar, il bosc al è grant e a son nolis par ducj i doi! – i rispuint il cenglâr.

 

Alore Pevar, ofindût, si siere inte tane e al dîs: – Se le pensais cussì, alore o voi vie jo…
 La bolp e il riç a batin te sô puarte, lu clamin, ma lui nol rispuint e al prepare la valîs pensant: “Se a preferissin un scognossût, o larai vie jo.”
Propit in chel moment si sint un rumôr fuart: une scuadre di boscadôrs e je in vore a taiâ un arbul li dongje. Al è propit chêl de tane di Pignûl!!! L’arbul al cole jù intun sclop e il sghirat al reste cence la sô cjase.
Viodint il gnûf rivât cussì disperât, Pevar si decît e al va a clamâlu: – Sint, tu puedis vignî a stâ ca di me!
– Ma … alore no tu sês plui rabiât cun me…
– No, – i rispuint Pevar – o ai capît  che tu vevis reson:

TAL BOSC AL È PUEST PAR DUCJ!

Scansione
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Lant in biciclete

no comment

E je rivade la biele stagjon e noaltris di tierce o vin fat un percors di educazion stradâl in lenghe furlane che nus à puartâts… a PEDALÂ IN BICICLETE!

In cheste aventure nus à compagnâts “Tinute, la bicicletute”, un personaç che o vin inventât e che nus à fat ripassâ i segnâi verticâi e il semafar.

Cun Tinute o vin imparât tantis robis par cognossi miôr la biciclete, par savê ce vistîts doprâ, ce che al covente di vê su la bici e cemût compuartâsi par pedalâ in sigurece.

Par finî o vin metût in pratiche zirant in biciclete tal zardin de scuele!

 

 

 

ThumbJpeg.ashx
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Lezions di furlan

no comment

A scuele si studie il furlan!

Noaltris di cuarte lu vin studiât intun mût speciâl, parfin cjalant cu la LIM la trasmission MAMAN!
Al è un program televisîf divertent: la protagoniste Daria e à ogni dì cualchidun che al va a cjatâle, par esempli Dj Tubet  o Ciccio Pasticcio.

Tal ultin si viôt cualchi frut che al dîs alc par furlan. Noaltris no vin mai mandât un video, ma nol impuarte! Ancje cence di nô la trasmission “Maman” e va benon! Cjalaitle: e je propit biele e le conseìn a ducj.

Une altre robe che nus plâs a son i “Omenuts”, un carton animât che nus insegne a judâsi un cun chel altri.

“Omenûts sin nô, cun tancj biei siums
e ogni dì cirìn di metiju adun
omenuts insieme ducj i dîs
omenuts e o sarìn simpri amîs”

Ma a scuele no viodìn dome cartons! O lavorìn ancje sui cuaders operatîfs che a son di lei, di completâ e di piturâ!  

SAM_4073
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Un salt… te preistorie

no comment
Noaltris fruts des classis tiercis o vin imagjinât di fâ un salt indaûr tal timp… e o sin rivâts te PREISTORIE!!!
Il nestri viaç al è tacât fasint i archeolics, cuant che tal savalon dal zardin de scuele o vin cirût rescj antîcs…

Nus à plasût di studiâ la storie de evoluzion de Tiere: o vin fat tancj dissens e zuiât cu lis flash cards.

Finalmentri o sin rivâts ai DINOSAURS e li si sin divertîts a costruîju cu la cjarte di gjornâl…
un lavôr lunc, ma che nus à plasût une vore.

Cuant che o vin studiât i oms primitîfs, o vin ancje provât a sclesâ la piere
par fâ sù armis e imprescj par lavorâ la tiere. Ce fadie!

Par studiâ, nus à judât il librut in lenghe furlane “Preistorie in Friûl”, un cuader operatîf dal Consorzi Universitari dal Friûl.
Al è stât propit biel tornâ indaûr te storie in cheste maniere!