



abbiamo realizzato un bellissimo fumetto che la rappresenta.
















Une storie che e fevele di amicizie e di pâs. A nô de classe prime di Faedis nus à plasût tant…







“TRILLI” IL PASSAR
E je une splendide zornade di Fevrâr, il soreli al è alt intal cîl. “Trilli” si svee, si distire vierzint lis alutis, al met a puest il nît… e la gulizion ?
O scugnarai cirîle, al pense “Trilli”, e subit si met a svolâ viers une cjase li dongje.
Al viôt che a son oms in vore a piturâ un mûr. ” Forsit al sarà cualchi fruçon di pan, lassât dai pitôrs, al è miôr se o voi a viodi” al pense.
Un pôc plui indenant al viôt un seglot che cjalant di parsore al somee plen di blave!
Nol è nissun e il passar si bute come un missil viers il seglot… e “plof” al finìs dentri tante, ma tante tempare zale!
Al cole jù fin insom cence respirâ, ma dopo al torne su e finalmentri al torne a tirâ flât!
Al è imbombît di colôr zâl… al somee un canarin! Al spache jù un pôc di colôr cu lis alutis, ma purtrop il colôr al reste tacât e ancje la puce di tempare …
Par suiâsi lis alutis, saltuçant al rive intal plan di un barcon che al è batût dal soreli. La cjasute e je chê da la none Marie che, cjalant propite in chel moment il barcon e viôt un ucielut dut zâl… Lu cjape sù cun delicatece e lu met dentri intune piçule gabie dulà che al è za un canarin vêr.
“Trilli” al è spaventât e”Rino”, il vêr canarin, lu cjale cun difidence. Alore il passar al spieghe a “Rino” che lui nol è un canarin e duncje nol po cjantâ come un canarin!Ancje none Marie si acuarç che “Trilli” nol è ce che al somee e cussì lu mole fûr.
Finalmentri il passar al svole viers il bosc… I ven une idee: “O fasarai un scherç di carnevâl ai miei amîs passars…
I passaruts un pôc spaurîts tal viodi … un canarin svolâ viers di lôr, prime a scjampin suntun ramaç, ma dopo a sintin e a ricognossin il cjant dal lôr amì Trilli!
Ducj maraveâts si fasin dongje a scoltâ la storie dal lôr amì che par une zornade si jere mascarât di canarin !
E bastarà un pocje di aghe e tante pazience par tirâsi vie il colôr da lis plumis e tornâ biel come prime.

PIÇUL DIZIONARI
O scuvierzìn che l’aiar al permet
la vite cul respîr, par mieç dai polmons.
Cui soflial plui fuart? Zûc dal pes in padiele!








Lis aventuris di Pinocchio no nus someavin completis cence dongje une rimarole o une cjante; ve ca la cjante inventade:FRUTATS TIRAITSI IN BANDE, JO O SOI UN BURATIN
PINOCHIO JO MI CLAMI, SOI BRÂF COME UN FRUTIN
IL CJÂF AL È DI LEN E AL FÂS TUC, TUC
MA JO O SAI FÂ TEATRI CUN MANGJEFÛC
PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS
PINOCHIO, PINOCHIO ATENT , TI CRES IN NÂS

E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”
PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS
PINOCHIO, PINOCHIO ATENT, TI CRES IN NÂS
E DENTRI DI UN PESSON O AI CJATÂT IL GNO PAPÀ
E JO LU AI SALVÂT; O AI SALVÂT IL GNO PAPÀ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI LÂ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI LÂ

PINOCHIO, PINOCHIO SÌ , SÌ TU SÊS STÂT BRÂF
CUMÒ NO TU SÊS PLUI UN BURATIN
PINOCHIO, PINOCHIO TU SÊS UN BRÂF FRUTIN