
















mp…














Par chest ti torni vulintîr la cortesie, tu mi fasis une vore contente se la setemane che e ven tu vegnis tu a gustà là di me”.











O sin striis perfetis… Ce biel stravistîsi e svolâ su la scove! Ce ligrie!

Il bevarin magjic de strie: ce nus covential? Metìn dongje dal dissen lis peraulis.




Ve ca la nestre poesie, le vin animade par imparâle ben a memorie.

Metìn insieme la nestre fantasie par fâ nassî gnûfs amîs. Musis matis che nus fasin compagnie.
Une ativitât artistiche che e fâs lavorâ in grup ancje i frutins plui piçui.
MATERIÂL

ORGANIZAZION
I fruts a son sentâts ator ator di une taule.
ATIVITÂT
La mestre e da ai fruts un sfuei parom.
Al “VIE!” ogni frut al dissegne il taront di une muse, in ce maniere che al vûl.
Cuant che ducj a ân finît a passin il lôr sfuei al compagn a diestre.
Cumò ogni frut al pues dissegna i vôi su la muse che il compagn i à dât.

Cuant che ducj a àn finît a passin, ancjemò une volte, il lôr sfuei al compagn a diestre.
Cussì si va indenant, dissegnant vôi, nâs, bocje, orelis, cjavei…


Intal prât e je nassude une floridure blancje, cence un colôr ni un odôr… ma une pavee vignude di lontan i darà mût di cognossi la bielece di robis, di odôrs e di colôrs, e la sô vite e cambiarà…
(chi i fruts mi contin ce che si môf intal ambient dal prât)
(ogni arlêf, al conte par furlan disint cualchi robe che à chel colôr)
(Cheste conte nus insegne a capî che a scoltâ si imparin cetantis robis e che a stâ di bessôi no si impare propit nuie!)